Psihoterapia copilului
Practica psihoterapiei copilului difera de cea a adultului prin cateva aspecte importante:
- foarte rar consultatia este ceruta de copil, el fiind adus de obicei de catre parinti, care considera ca un anumit aspect al comportamentului sau al nivelului de dezvoltare al copilului este anormal
- in stabilirea a ceea ce este normal sau anormal trebuie acordata mare atentie stadiului de dezvoltare a pacientului si duratei tulburarii
- cu cat sunt mai mici, cu atat copii sunt mai putini capabili sa se exprime in cuvinte, ca atare diagnosticul se bazeaza mai mult pe observatii ale comportamentului facute de parinti, profesori si alte persoane
- demersurile terapeutice implica nu doar copilul ci intreaga familie a acestuia