“Daca ai un “de ce?” pentru care sa traiesti poti sa te impaci cu aproape orice “cum?”.” – F.Nietzche

Adresa:

B-dul A. Lăpușneanu, Nr.185, Constanta

Terapia antrenarii afirmarii de sine

Terapia antrenarii afirmarii de sine Asertive Training

In esenta, acest antrenament consta in antrenarea unor deprinderi si abilitati de relationare in situatiile interpersonale care il inhiba pe pacient. Acesta este invatat sa-si exprime deschis si adecvat gandurile si sentimentele. De altfel, comportamentulasertiv reprezinta calea de mijloc intre agresivitate si supunere. Se refera la solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini intr-o maniera simpla, directa, deschisa, care nu urmareste negarea sau manipularea celorlali. Trainigul este similar cu tehnica “role-playing”. Terapeutul isi asuma rolul tipic al unei persoane sau clase de persoane (de exemplu, figuri autoritare, membri ai sexului opus, vanzatori etc.), iar pacientul exerseaza tehnici interpersonale variate in care isi asuma un rol mai degraba dominant si activ decat unul pasiv si submisiv. In final, pacientul joaca aceste noi roluri in viata reala. Modificarile care rezulta din practicareaantrenamentului asertiv sunt privite ca procese de de conditionare. Raspunsul asertiv neutralizeaza anxietatea(raspuns conditionat) starnita de persoana amenintatoare. In acest mod, relatia dintre stimul si anxietatea conditionata este dizolvata.

Psihoterapiile de relaxare
Relaxarea face parte din cadrul tehnicilor de terapie sugestiv?. Sugestiile intervin atat in inducerea si adancirea starii de relaxare, cat si in terapia simptomatica, prin intermediul sugestiilor �?intite� care au drept scop inlaturarea simptomului. Deasemenea, in starea de relaxare se pot realiza tehnici de desensibilizare sistematica, precum si diverse antrenamente focalizate in directia optimizarii performantelor fizice si psihice ale subiectior.
De la debutul acesteia (inceputul anilor 1920), psihoterapia de relaxare tinde sa abordeze, intr-o maniera sistemica, tehnicile orientale traditionale, in sensul valorificarii elementelor lor pozitive. Fiecare autor isi propune sa adapteze acestetehnici nevoilor practice, adaugand sau eliminand anumite elemente (Jacobson, 1934;Schultz, 1920; Kretschmer, 1963; Vitoz, 1960; Caycedo, 1960).
In pofida slabei lor prezentari teoretice, metodele de relaxare prezinta uninteres actual ridicat. Acestea presupun un anumit antrenament si o tehnica prin caresubiectul isi autoregleaza starile psihice si capata o serie de abilitati de a face fata situatiilor  mai dificile ale existentei.Dupa I. Holdevici (1995, p. 42), relaxarea este o tehnica psihoterapeutica si autoformativa, fundamentata stiintific, care urmareste realizarea unei decontractarii musculare si nervoase, avand ca efect un repaus cat mai eficient, economisireaenergiei fizice si psihice, cresterea rezistentei la stres a organismului si diminuarea efectelor negative ale stresului deja instalata. Din punct de vedere electroencefalografic, se produce in timpul relaxarii o modificare a ritmului alfa, pana la aparitia si generalizarea ritmului teta. De aceea, specialistii tind sa apropie starea de relaxare mai mult de starile de concentrare decat de cele de somn sau de presomn.
Analizand starea in care se gaseste subiectul in timpul relaxarii, putemdesprinde urmatoarele caracteristici generale ale acesteia:
• limitarea motricitatii si o lipsa a nevoii de a actiona;
• trairea senzatiei de greutate si de caldur? in membre
Training asertiv tendinta de reprimare a sentimentelor de ostilitate si tristete / formule din schultz / model parental in anxietate
Aceasta sedinta am introdus-o deoarece am observat ca pacienta are o capacitate redusa de exprimare a propriilor stari afective, existind o tendinta de reprimare a unor sentimente (in special, de frustrare, ostilitate si dezamagire – dezvoltate mai ales in relatia sa cu sotul si alimentate pina la un moment dat de starile de panica pe care le considera foarte frustrante si invalidante).
Aceasta sedinta reprezinta dezvoltarea nivelului emotional la care actioneaza anxietatea (dupa Bourne). Am folosit metoda bibliografiei, facind trimitere la studii, spunind pacientei ca starile de anxietate pot fi cauzate de sentimente de ostilitate, tristete, frustrare si disperare reprimate de persoana in cauza. Am intrebat-o ce crede despre aceasta idee, daca se poate regasi in ceea ce am spus noi. Pacienta nu a negat, dar nici nu a formulat explicit o situatie din care sa reiasa ….
Nu am putut corela aparitia atacurilor de panica cu o reprimare excesiva a sentimentelor de frustrare, ostilitate sau tristete.
Sarcinile de realizat zilnic in saptamina urmatoare au ramas aceleasi:
Aceasta sedinta s-a incheiat cu un exercitiu de relaxare Schultz (completat cu sugestii de intarirea Eului si formule organospecifice si intentionale).